Raionul Hîncești este un raion din partea centrală a Republicii Moldova. Reședința sa este municipiul Hîncești.
Raionul a fost înființat la 11 noiembrie 1940, cu denumirea de „raionul Kotovsk” și cu centrul raional în orășelul Kotovskoe (actualmente orașul Hîncești).
La 9 ianuarie 1956, în legătură cu desființarea raionului Chișinău, o parte din teritoriul acestuia a intrat în componența raionului Kotovsk.
La 25 decembrie 1962, în legătură cu desființarea raionului Cărpineni, o parte din teritoriul acestuia a intrat în componența raionului Kotovsk. La 25 martie 1977 o parte din teritoriul raionului a fost transferată în nou-creatul raion Kutuzov.
În 1991 orașul a recăpătat denumirea istorică de Hîncești, iar raionul Kotovsk a devenit raionul Hîncești.
Între anii 1999 și 2003 raionul Hîncești intra în componența județului Lăpușna. Din anul 2003 – prezent este raionul Hîncești.
Stema raionului Hînceşti este explicată prin: cîmpul roşu al scutului, culoare specifică heraldicii moldovenesti, semnifică gloria militară a acestui pămînt, dragostea şi jertefele aduse pe altarul Patriei pe parcursul secolelor. Arcul oriental armat este preluat din stema medievală a ţinutului Lăpuşna, ţinut din care au făcut parte cîndva pămînturile actualului raion Hînceşti. Astfel este realizată puntea de legătură dintre vechea heraldică districtuală moldovenească şi heraldica contemporană a raionului Hînceşti. Aurul arcului exprimă vechima emblemei, bogăţia, virtutea, grandoarea şi intelegenţa.
Raionul Hînceşti este situat în partea de centru a republicii pe o suprafaţă de 1483,4 km2.
Relieful raionului este diferenţiat în trei zone: zona codru – păduri deluroase, zonă stepă – păduri deluroase şi stepa Prutului. Zona codru – păduri deluroase se caracterizează prin relief destul de complicat.
De la nord la sud, teritoriul este intersectat de rîul Cogîlnic cu rîuleţul Galbena. Zona păduri – stepă se caracterizează prin relief mai liniştit. De la nord la sud teritoriul zonei este intersectat de rîuleţele Lăpuşniţa şi Sărata – afluenţi ai Prutului. Zona de stepă a Prutului este caracterizată prin relief liniştit şi puţin împădurit. Această zonă este întersectată de rîul Călmăţui, care din turcă se traduce – „albie uscată”.
În raion sunt condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii: clima, apa, solul, precum şi alte precondiţii ale infrastructurii.
Clima este continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a aerului este egală cu +9 0C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 – 32 0C) şi maxim lunii iulie (+39, + 40 0C).
Raionul Hînceşti este traversat de o serie de magistrale auto internaţionale (magistrala M-21 Balcani (Poltava (Ukraina) – Chişinău – Leuşeni – România), magistrala R-3 ( Hînceşti – Basarabeasca – Ukraina), magistrala M-3 (Chişinău – Hînceşti – Giurgiuleşti – România (Ukraina)).
Suprafaţa totală a raionului constituie 147213 ha. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia, Leova, Nisporeni, Strășeni şi România. Între unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II, după suprafaţa pămînturilor, acesta ocupă locul 3 în ţară, fiind devansat doar de UAT Gagauzia (184845 ha) şi de raionul Cahul (154528 ha).
Resursele de apă de pe teritoriul raionului sunt constituite din: sursele subterane reprezentate de 100 fântâni arteziene şi 4210 fântâni de mină.
Principalele ape de suprafaţă, care străbat raionul Hîncești, sunt: rîul Prut – pe o lungime de cca 44 km, rîul Lăpuşniţa – cca 45 km și rîul Cogîlnic – pe o distanță de aproximativ 47 km, precum și rîuleţele: Sărata, Nîrnova, Galbena.
Terenurile fondului silvic ocupă locul doi după terenurile cu destinaţie agricolă. Cea mai mare parte dintre acestea aparţin statului (34,84 mii ha sau 88,98%) şi sunt gestionate de întreprinderile de stat pentru silvicultură “Hînceşti-Silva” şi “Nisporeni-Silva”. Unităţile administrativ-teritoriale de nivelui I dispun cu drept de proprietate publică de circa 4,31 mii ha de păduri. Doar 6 ha ale fondului silvic aparţin, cu drept de proprietate privată, persoanelor fizice. În cazul proprietarilor persoane fizice, utilizînd prevederile legislaţiei în vigoare, au trecut în fondul silvic şi au împădurit terenurile agricole slab productive. Împădurite au mai fost şi alte peste 100 ha de terenuri de arătură, însă schimbarea destinaţiei lor nu poate fi făcută legal pe motiv că fertilitatea naturală a solurilor este înaltă.
Dintre resursele naturale sunt prezente argilele şi nisipuri, utilizate pe larg în construcţia locală. În raion sunt surse de apă minerală (s.Nemţeni şi mănăstirea Hîncu), ultima fiind captată, îmbuteliată şi comercializată. Fondul funciar total per raion constituie 147 198 ha, iar fondul silvic 38 443 ha.1
