Complexul istorico-arhitectural Manuc Bey din orașul Hîncești
Anii construcției 1857 – 1861. Reconstruit în 2014-2016, Palatul urmează să găzduiască câteva săli de muzeu, săli de conferință și evenimente de asemenea o bibliotecă publică în mansarda edificiului. creat de familia unei personalități neordinare – Manuc-Bey Mirzoian, fost om de afaceri, diplomat și mecenat al culturii și religiei. Din complexul inițial pînă la moment s-au păstrat 4 clădiri: Palatul Princiar, Casa Vechilului, Casa Iamandi, Castelul Vănătoresc(muzeu). Turnul de Pază, s-a păstrat parțial, fiind într-o stare degrandantă, suferind multiple distrugeri în perioada războiului 1941-1945, de fapt ca și întregul Complex.
Castelul Vănătoresc
Este opera a arhitectului Alexandru Bernardazzi, construită la 1881, comandatar fiind fiul lui Manuc Bey, Ion Murad. Castelul Vânătoresc a fost înălțat în stilul vilelor franceze. La construcție s-a folosit cărămidă roșie fabricată la moșie după o tehnologie specială. Pe pereții castelului poți vedea imagini cu câini de vânătoare și ustensile de vânătoare. Creația lui Bernardazzi s-a păstrat intactă, deși a fost înălțată acum 125 de ani chiar și chenarele din lemn cu chip de lup poartă amprentele timpului ce s-a scurs. Până în anul 1940 acest castel și-a îndeplinit funcția de altădată, găzduind săli cu arme și trofee vânătorești. În anii puterii sovietice acest castel a servit drept oficiu pentru gospodăria silvică, în clubul din fața castelului se organizau dansuri și nunți. În 1975 s-a luat decizia de a transforma castelul în Muzeu de Istorie și Etnografie, deschiderea expoziției a avut loc la 24 august 1979.
Vinăria Hîncești
O adevărată carte de vizită a oraşului Hînceşti sînt vinurile ce sînt produse la S.A “Vinăria Hîncești”, una dintre cele mai vestite fabrici din Moldova. Fabrica de vinuri din Hincesti a fost fondata de boierul Manuc Bey in anii 1866-1867. Aici exista traditii seculare si secrete tehnologice care se mai pastreaza si astazi la Vinăria din Hîncești, aduse din Franța de către Murat, fiul lui Manuc Bey. Vinurile produse din cele mai bune soiuri de struguri cu deosebite calitati gustative, aroma inconfundabila si o gama cromatica diversa – de la alb la chihlimbariu, de la roz la rubiniu. Vinurile produse aici au fost apreciate la justa valoare pe piata Moldovei, cit si pe cea externa.
Date de contact: Nicolai Șterbeț, tel: 060601106, orașul Hîncești.
Curtea Domnească Lăpușna
În secolul XV, Lăpuşna, una din cele mai vechi aşezări de pe teritoriul Moldovei, era un punct vamal, situat la răscrucea drumurilor europene. Anume aici şi-ar fi avut reşedinţa domnitorul Alexandru Lăpuşneanu. Domnitorul avea o Curte Domnească pe care o vizita des, parte din ”Ruta Orașelor Medievale” din Republica Moldova.
Tot din Lăpușna a fost originară și mama fraților Antioh și Dimitrie Cantemir, Ana Bantaș, soția Domnitorului Constantin Cantemir. Lăpușna a fost una dintre cele 5 orașe ale Moldovei din stânga Prutului care aveau stemă proprie: Cetatea Albă, Lăpușna, Orhei, Soroca și Hotin.
Din întreaga curte, beciul este singurul păstrat intact. Pivnița este de fapt un culoar care făcea legătura cu subteranele din Lăpușna, un adevărat sat subteran cu căi de acces care duceau la Curtea Domnească. În caz de război sau invazie, catacombele serveau locuitorilor ca loc de refugiu.
Situl arheologic din satul Stolniceni
În pădurea din localitatea Stolniceni este amplasat un sit arheologic, acesta reprezentînd un punct de atracţie. Potrivit documentelor, primele cercetări la cetatea geto-dacică au fost făcute acum opt decenii, în 1933, de către specialişti de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza de la Iaşi”. Apoi, aproape un deceniu şi jumătate, fortăreaţa este dată uitării. Urmează alţi zece ani (din 1947 şi până în 1957), de curiozitate. Materialele descoperite arată că această cetate a aparţinut geto-dacilor. Arheologii, pe lângă schelete umane, au mai găsit bucăţi de ceramică, cuţite, fibule, brăţări, vârfuri de săgeţi, precum şi alte obiecte care datează cu secolele IV-III î.Hr. Mai multe obiecte găsite la situl Stolniceni se află în două muzee – la Muzeul de Istorie şi în cel al Universităţi de Stat din Moldova.
În interior au fost descoperite urme ale unor amenajări funerare, depuneri cultuale (sacrificii umane și de animale, aduse în cinstea unor divinități), resturi de construcții, a căror caracter rămâne, deocamdată, incert. În cea mai mare parte, descoperirile făcute se încadrează în perioada secolelor IV-III î. de Chr., fiind caracteristice culturii getice.
Biserica din lemn din satul Cotul-Morii
Una dintre cele mai vechi biserici din lemn din Republica Moldova se află în localitatea Cotul Morii și datează cu anul 1812. Biserica avea hramul Sfântul Trifan, zidită din lut şi lemn (din furci cum se mai spune). Biserica dispunea de casă parohială şi era împroprietărită cu 18 hectare de teren arabil. Din alte surse se cunoaşte că prin 1905 – 1906, la biserică, preot era Perciun, dar în 1906 a fost schimbat cu preotul Ion Plămădeală. Se cunoaşte că au mai fost şi alţi preoţi, care au slujit în această biserică, precum, Atanasie Lefter, Gavriil Verdeş etc. Prin 1935, preot în această biserică era Gheorghe Plămădeală, ce a preoţit până şi după război. Câţiva locuitori ai satului Cotul Morii îşi amintesc de acele timpuri, cum frecventau biserica împreună cu părinţii lor, amintindu-şi şi de preotul Plămădeală.
Moara cu aburi din satul Mereșeni
Moara cu aburi a fost construită în anul 1912 de către Boierul Alexendru Leonard, dat fiind faptul că satul rămăse fără mori de vînt după cumplita furtună din 1896. Oloinița și moara au fost dotate cu tehnică modernă adusă din Gemania și au fost invitați din Chișinău meșteri cunoscuți Efim Popcov și ginerele său Izot Orlov. Moara funcționează în prezent și este gestionată de către autoritățile publice locale.
Rezervaţia Peisageră „Pădurea din Hânceşti”
Este arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 4499 ha, între satele Lăpuşna şi Mereni, ocolul silvic Logăneşti, raionul Hânceşti. Rezervaţia este ocrotită de stat din anul 1975 atât pentru valoarea științifică cât și pentru frumusețea peisajului. Rezervaţia cuprinde o pădure de scumpie cu stejar pufos, stejar pedunculat şi gorun de tipul gîrneţ.
Se întîlnesc mulţi reprezentanţi ai florei balcano-mediteranene: dediţel mare, sadina, bulbocodiu diversicolor, curcub corilaceu, cielnuşa, trifoi difuzat. Landşaft tipic de gîrneţ. Aria naturală protejată de Stat “Pădurea din Hânceşti” amplasată în Ocolului Silvic Logăneşti, a fost încadrată în etajul fitoclimatic desilvostepă. Au fost identificate patru tipuri de staţiune: Deluros de cvercete cu gorunete, gomneto-stejărete pe soluri cenuşi; Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-şleauri, gomneto-stejăreto-şleauri pe platouri, versanţi însoriţi, semiînsoriţi cu soluri cenuşii; Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-stejăreto-şleauri pe platouri şi versanţi umbriţi, slab moderat înclinaţi cu soluri cenuşii; Silvostepă deluroasă extrazonală în deluros de cvercete pe complexe de soluri cenuşii.
Au fost identificate şase tipuri naturale fundamentale de pădure: Gomnet cu fitospermum; Gorunet cu floră de mull; Goruneto-şleau de productivitate mijlocie; Stejăreto-goruneto-şleau de productivitate mijlocie; Stejăreto-şleau de deal de productivitate mijlocie; Stejar pufos din zona forestieră.
Rezervaţia Silvică „Sărata Galbenă”
Este arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 220,9 ha, lângă satul Sărata-Galbenă raionul Hînceşti, ocolul silvic Cărpineni. Rezervaţia naturala de plante medicinale în cauză are ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime de protejare și restabilire a speciilor rare de plante medicinale precum sunt: valeriana, tminul de nisip, edera, lăcrimioarele, rostopasca, s.a.
Rezervaţia Silvică „Nemţeni”, este arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 20,9 ha. Se remarcă prin dumbrăvile de stejari seculari. Este încadrată în etajul de silvostepă.
”Izvorul Nemţeni”, este un monument al naturii hidrologic. Reprezintă o arie naturală protejată de stat și se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha în centrul satului Nemţeni.
Cascadele
Iazurile din cursul superior al rîului Cogîlnic. Pe cursul superior, pe segmentul dintre mănăstirea ,,Cuvioasa Parascheva” și satul Ciuciuleni al rîului Cogîlnic a fost stabilită prezența a 9 iazuri situate în căscadă unul după altul.
Complexului Memorial din comuna Mingir
Complexul Memorial Mingir este monumentul ridicat în memoria celor peste 900 de mingireni victime ale foametei din anul 1946-1947. Executat din granit cu o înăltime de 5 m, amplasat pe axa principala a Complexului, el este primul monument din Republica Moldova dedicate victimelor foametei din 1946 – 1947.
Complexul include un zid comemorativ, cu diferite lucrări de sculptură și arhitectură legate de evenimente și personalități din istoria comunității noastre care au plămădit cultura laica si ecleziastica, politica si economica din ultimele trei secole (preoți, staroști, vornici, directori de școală, primari, președinți de colhoz, campioni olimpici, artiști miniștri si altii).
La 21 august 2016 ,,Complexul Memorial,, din comuna Mingir, raionul Hînceşti s-a mai complectat cu două statui – simboluri ale neuitării deportărilor staniliste din 1940 şi 1949. Mamei indurerate din centrul memorialului i-au venit, prin simbolul sculpturilor şi pentru oblojeala veşnicei dureri, bărbatul mereu lăcrimînd şi copiii, care vor să prindă viitorul unei libere Basarabii.
