În raionul Hînceşti se află un număr de 231 monumente. Dintre ele, conform genului, de istorie sunt 82, ale gloriei militare – 44, de arhitectură – 45, de artă – 2, de arheologie – 102 ș.a. După categorie, dispunem de 143 monumente de importanță naţională și 88 – de cea locală.
Printre instituţiile de cultură, Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal din orașul Hînceşti ocupă un loc aparte, iar Castelul de Vînătoare al boierului Manuc-Bey, construit în anul 1881 după proiectul arhitectului Bernardazzi, reprezintă un monument de arhitectură din jumătatea a doua a sec. XIX cu valoare istorică, documentară, artistică, etnografică, naturală, memorială, atestată ca valoare naţională.
Muzeele din raionul Hîncești sunt următoarele:
Muzeul satului Negrea
Muzeul a fost deschis oficial la 18 mai 2016 și este inedit prin exponatele sale ce aparţin sec. XVII-XIX. Muzeul expune publicului o reflectare a unei case ţărăneşti cu mai multe odăi, fiecare avînd destinaţia sa:
– Casa mare, cu zestrea, lada de zestre, culmea, masă, laiţă şi alte obiecte
– Dormitorul părinţilor cu lejanca, leagăn pentru copii, cuierul cu haine şi alte atribute (cămăruţa)
– Dormitorul fetei mari sau a flăcăului
– Bucătărie, dotată cu mobilier, vase şi atribute vechi.
– O sală de ţesut (unde este instalată o natră de ţesut cu toate atributele pentru tors, răsucit, urzit, rîşchiet şi alte lucrări care sînt predecesoare ţesutului propriu zis) precum şi o expoziţie de prosoape.
În coridor şi scări, care sînt alcătuite din mai multe segmente, sînt expuse unelte de muncă, diferite obiecte vechi, vestimanţatii vechi, fotografii cu diferite epizoade din viaţa sătenilor, icoane, prosoape, broderii şi alte lucruri confecţionate şi folosite de negreni în diferite perioade de timp, inclusiv şi din perioada contemporană.
Muzeul de Istorie și Etnografie din s. Ciuciuleni
Muzeul de Istorie și Etnografie din s. Ciuciuleni este amplasat în centul satului în fosta clădire a cîrmuirii colhozului, fondat prin Decizia Consiliului Sătesc Ciuciuleni din 16.11.2004. Muzeul este inedit prin exponatele sale ce aparțin sec. XII-XIX.
Concepția muzeului este reflectată în următoarele compartimente:
– Sala obiectelor de cult;
– Sala gloriei militare;
– Sala „Casa mare”;
– Sala meșterilor populari –I;
– Sala meșterilor populari –II; Sala meșteșugurilor;
– Sala „Mobilă veche”; Sala viticultură și vinificație;
– Sala numismatică; Sala aparatelor electrotehnice;
– Sala cu mostre din rezervația științifică naturală „Codru”;
– Sala de protocol.
Expoziția muzeului organizată după principiul tematic pe o suprafață de circa 457,6 m2, în baza unor mostre autetince din secolele XII-XX, prezintă publicului vizitator evoluția celor mai răspîndite meșteșuguri: olăritul, prelucrarea lemnului, metalului, pietrei și a pielii, țesutul covoarelor și a pînzelor, portul popular, broderia și croșetatul, împletituri din fibre vegetale. În muzeu sunt expuse obiecte realizate de meșteri în diferite perioade, inclusiv și cele contemporane. Alături de piesele utilizate în viața cotidiană pot fi admirate și cele decorative realizate cu mult gust și rafinament. În expoziție sunt prezente și unletele de muncă, multe dintre care nu mai sunt utilizate astăzi. Un deosebit interes prezintă mostrele din rezervația științifică naturală „Codru” (regnul animal, vegetal, mineral).
Sala –muzeu ”C. Tănase” din satul Nemțeni
Sala –muzeu ”C. Tănase” ( scriitor, lingvist, jurnalist, om politic). Sunt expuse Operele antume și postume ale autorului, obiecte personale, fotografii, tablouri care oglindesc viața și activitatea sa.
Expoziția de artă plastică a pictorului Timotei Bătrânu din satul Nemțeni. Cele 2 săli ale expoziției conțin opere – oglindă a timpurilor, oamenilor și locurilor din zonă.
Bustul Angelei Păduraru, artistă de muzică populară.
Reţeaua de instituţii culturale este formată din 47 cămine culturale, 4 instituţii de învăţămînt artistic, 61 biblioteci cu un fond total de 536,8 mii volume, 3 muzee (Hînceşti, Ciuciuleni, Mingir), instituţii de nivelul doi (raionale) – Casa Raională de Cultură, Biblioteca Publică Raională „Antonie Plămădeală”.
Biblioteca raională Hînceşti, cu cele 74 mii de volume, joacă un rol important în viaţa culturală a raionului. Înfiinţată în anul 1906, biblioteca dispune acum de un fond valoros de carte. Întreaga activitate a bibliotecii se află în permanentă evoluţie.
Raionul Hînceşti dispune de un variat potenţial cultural, care, pe lîngă vestigiile şi monumentele istorice, se suplimentează cu instituţii de cultură şi artă, precum şi cu numeroase colective de creaţie etnografică şi de folclor. Conform genului de activitate, se numără: formaţii folclorice, ansambluri de muzică şi dans, ansambluri de dans popular, orchestre de muzică populară şi tarafuri, teatre dramatice, teatre de păpuşi, teatre de satiră şi umor, coruri, fanfare, ansambluri vocale, formaţii de muzică uşoară, ansambluri de dans sportiv.
Folclorul muzical are o valoare deosebită, fiind reprezentat de ansambluri etnofolclorice, colective cu titlu model – 17 şi colective artistice de amatori – 81. A devenit tradiţională în raionul Hînceşti organizarea mai multor festivaluri, cum ar fi: Festivalul dedicat Angelei Pădureanu, „Bucuria vieţii”, Festivalul Vinului, Festivalul Tradiţiilor şi Obiceiurilor de Iarnă, Festivalul „Şî frumos o fost odatî…”, festival care propagă imortalitatea obicieiurilor şi tradiţiilor neamului nostru, tradiţionalul Festival internaţional de muzică şi dans „Mărţişor.”
Actualmente, sunt cunoscuţi 201 meşteri populari, în raionul Hînceşti ei specializîndu-se în olărit, prelucrarea artistică a lemnului, arta dantelei, broderie artistică, feronerie artistică, ţesuturi artistice, împletit în ţesuturi vegetale, confecţionarea instrumentelor muzicale, pictură, prelucrarea artistică a pielei ș.a.
