Fortăreaţa arhaică de la Stolniceni avea o formă inelară și era înconjurată de bușteni. Suprafața fortificației construite încă în veacurile IV-III înainte de Hristos era de 20 de hectare, astfel aceasta este una dintre cele mai mari cetăți antice descoperite între Nistru și Prut.

Ceva mai sus de cursul Cogâlnicului, de cum treci „Dealul ciutei", o potecă duce în adâncul pădurii. Dacă o urmezi, ajungi în curând la vestigiile unei cetăți vechi de peste două milenii. Valurile şi şanţurile apărute în cale sunt foştii pereţi ai fortăreței de lemn și pământ, ce a aparținut geto-dacilor. Pentru cineva care a ajuns întâmplător aici, acest relief ciudat poate părea în cel mai bun caz straniu, însă cunoscătorii intuiesc ușor urmele străvechii cetăţi.

Monumentul istoric, ascuns în pădurea Stolniceniului, este mult mai anterior chiar decât renumitele Valuri ale lui Traian. Vatra geto-dacilor, înconjurată de șanțurile de apărare, este o mărturie a faptului că pe moșia satului, străbunii noștri s-au stabilit cu mult până la prima atestare documentară a localității din 1645.

Cetatea fortificată cu șanțuri de apărare nu mai înspăimântă astăzi pe nimeni, iar unicii străjeri ai fortăreței sunt jivinele ce s-au aciuat pe aici, care ar putea, se pare, intui doar cu mirosul valoarea monumentului.

Pentru prima dată o echipă de cercetători a ajuns aici în perioada interbelică și anume în 1933. Arheologii erau profesori ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. După cel de-al Doilea Război Mondial, cetatea a continuat să fie studiată de către cercetătorii sovietici.

Începînd cu anul 1993 acest tezaur de la Stolniceni a prezentat interes pentru prof, conf.un. dr, regretatul Tudor Arnăut, iar începînd cu anul 2002 s-a alăturat interesului dat, dna prof. conf.un.dr., Rodica Ursu-Naniu, Universitatea Bucureşti.  Mai tîrziu s-a alătura mai tînărul coleg, dr. un., dl Andrei Corobcean.

 În fiecare vară,   sfîrşitul lunii iulie-începutul lunii august,  studenţi de la Universitatea de Stat din Republica Moldova vin cu entuziasm sa scoată la iveală istoria valului geto-dacic şi a neamului nostru.

În fiecare an vin şi colegi din diverse domenii conexe cercetării arheologice: paleologi, antropologi, arheozologi. Scopul lor este de a valorifica un obiectiv ce reprezinta un interes deosebit pentru comunitatea raionului Hînceşti şi o sursa de cunoaştere a istoriei noastre străvechi. 

Cu acelaşi scop, dar şi de a încuraja tinerii arheologi, preşedintele raionului, dl Ghenadie Buza şi dna vicepreşedinte, Vera Patraşcu au văcut o vizită la faţa locului. Au ramaşi impresionaţi de mostrele ce le păstrează pămîntul din pădurea satului Stolniceni şi vor susţine în continuare ideea de  a valorifica şi promova acest monument istoric de importanţă, care urmează să fie integrat în ruta turistica a raionului. 

Colegii dnei Rodica Ursu- Naniu, dl Marin Şecleman, lector un. dr., dna Anca Luca, conf. un., dl Mircea Vişan, lect. un. dr. la Universitatea de Stat, Bucureşti, România au venit pentru prima data în Republica Moldova, cu această ocazie au vizitat mai multe monumente de interes din Moldova, printre care complexul muzeistico-turistic, Manuc Bey. Au fost interesati  şi impresionati şi au promis ca mai vin cu o altă vizită.

 

 Pe lîngă colegii de la Universitatea din Bucureşti, la Stolniceni, au venit pentru efectuarea studiului şi a instrui studenţi şi doritori, dna Luminiţa Bejenaru, conf. un. dr. de la Universitatea “Alexandru Iona Cuza”, Iaşi, România şi dna Alexandra Comşa, profesor la Institutul de Arheologie din Bucureşti, România.

 

JSN Boot template designed by JoomlaShine.com